Ce funcții îndeplinește viziunea


  • И они не позволяют Арчи и дяде Ричарду объяснить им хоть что-нибудь.
  • Спросила она у Макса, когда они уселись за длинным пустым столом.
  • Permisiunea afectează vederea
  • Stat - Wikipedia

Istoric[ modificare modificare sursă ] Discuții despre ce este, despre ce ar trebui să fie și ce funcții îndeplinește viziunea ce fel ar trebui să acționeze statul pot fi identificate încă din antichitate, chiar dacă nu era utilizat termenul de stat, el fiind originar în perioada modernă.

Articularea unor teorii coerente despre stat pot fi întâlnite în discursul gânditorilor din Grecia antică. Timp de milenii a fost acceptată, oarecum aprioriideea că statul trebuie să asigure nevoile cetățenilor, să urmărească un bine public și să fie ce funcții îndeplinește viziunea în atingerea intereselor comunității pe care o reprezintă.

Începând cu secolul XIXmai exact prin teoriile liberale, aceste concepții sunt puse în discuție și primesc o nouă interpretare, iar acolo unde guvernările sunt de tip liberal aceste noi concepții sunt puse și în practică.

viziune și întindere

Definirea statului[ modificare modificare sursă ] Statul, o noțiune abstractă des utilizată în trecut, dar mai ales în contemporaneitate, a fost definit în diverse feluri de către o largă categorie de specialiști și nespecialiști. Statul este analizat de către mai multe discipline din cadrul științelor socialeprintre acestea numărându-se: științele politicefilozofiasociologiaetc.

O perspectivă de ansamblu asupra acestor definiri este oferită prin împărțirea acestora în definiții organizaționale și definiții funcționale.

ce funcții îndeplinește viziunea

Definire organizațională[ modificare modificare sursă ] Din punct de vedere organizațional, statul este privit ca o sumă de instituții de guvernare și are cinci caracteristici principale, enumerate mai jos [3]. Aceste caracteristici nu sunt prezente în toate statele, mai ales dacă avem în vedere diversele forme statale anterioare statelor moderne. Un alt aspect care trebuie menționat este că prin definirile organizaționale nu este urmărită aprecierea legitimității statului sau a instituțiilor care îl compun, precum nici opinia indivizilor despre o eventuală legitimitate a statului.

Biroul Naţional de Statistică // Misiunea, atribuţiile şi drepturile BNS

Statul este un ansamblu de instituții distinct de restul societății, care creează sfere publice și sfere private. Din punct de vedere al autorității, statul este o putere supremă și suverană, precum și legislativă într-un anumit teritoriu. Pentru a-și putea exercita aceste forme de manifestare ce funcții îndeplinește viziunea puterii, statul are monopolul asupra forței. Statul își exercită puterea printr-un aparat birocratic.

Statul ca entitate se distinge de funcționarii care ocupă anumite funcții la un moment dat în aparatul său birocratic și, din acest punct de vedere, statul are suveranitate și asupra acestora.

Prin funcționari se înțelege orice demnitarinclusiv președinteleprim-ministrulminiștriietc. Statul are puterea de a impune și de a colecta taxe de la populație.

Viziunea: Biroul Național de Statistică funcționează ca o structură integrată, coordonată, eficientă și inovativă, aliniată cadrului legislativ privind statistica oficială și Codului de practici al statisticilor europene. Valorile sistemului statistic naţional: producem date şi informaţii statistice de calitate şi utile, bazate pe independenţă profesională şi metodologii armonizate la standardele şi normele europene şi internaţionale; diseminăm imparţial, echidistant şi în timp util date statistice obiective şi relevante către toţi utilizatorii; funcţionăm cu personal profesionist, devotat principiilor şi normelor de funcţionare a statisticii oficiale într-un stat democratic; colaborăm activ în cadrul sistemului statistic naţional şi cu sistemele statistice externe, răspunzînd necesităţilor utilizatorilor, optimizînd sarcina asupra respondenţilor de date şi eficientizînd procesele statistice; sîntem transparenţi cu privire la funcţionarea şi evoluţia sistemului statistic naţional, la performanţele şi progresul înregistrat.

Definire funcțională[ modificare modificare sursă ] Definirea funcțională subliniază ideea că statul este o sumă de instituții care îndeplinesc un anumit scop sau obiectiv. Principala distincție dintre acestă definire și cea anterioară constă în faptul că statul poate fi identificat cu o instituție sau organizație care îndeplinește una din funcțiile statului. Un alt punct care deosebește definirea funcțională de cealaltă este aprecierea statului prin consecințele acțiunii sale, cea mai comună fiind stabilizarea socială în interiorul teritoriului controlat de acesta.

Tipuri de state[ modificare modificare sursă ] 1. Stat unitar - un singur guvern ce își exercită activitatea asupra întregului teritoriu 2. Stat federal - compus din mai multe state nesuverane cu o conducere centrala SUA 3. Stat confederal - format din state suverane Stat de drept[ modificare modificare sursă ] Noțiunea Stat de drept este, în general, utilizată ce funcții îndeplinește viziunea a sublinia diferențele existente între regimurile democratice și regimurile autoritare dictatoriale.

În teoria politică, prin stat de drept se înțelege un stat bazat pe o ierarhie a normelor generatoare de ce funcții îndeplinește viziunea juridică. În statul de drept, statul este garantul libertăților și drepturilor individuale, totodată, asigurând securitatea internă și externă a cetățenilor prin instituții democratice.

Instituția superioară căreia i se subsumează alte legi și norme este Constituția.

Din perspectiva statului de drept, Constituția - ca normă superioară - este o expresie a cetățenilor și reprezintă puterea populară. Prin mecanismele democratice de control prevăzute într-un stat de drept este asigurată conformitatea normelor inferioare cu cele superioare. Au fost conturate două astfel de sfere.

Funcțiile managementului

A doua sferă are în vedere intervenția statului în economia statului, reglementarea sau intervenția în factorul de producțieimplicarea acestuia în problema proprietății inclusiv în proprietatea privatăsusținerea redistribuirii veniturilor și a unor principii diferite de cele ale economiei de piațăfolosite în asigurarea unor bunuri și a unor servicii.

Articol principal: Liberalism.

ce funcții îndeplinește viziunea vedere perforată

Ideea generală a liberalismului din care decurge întreaga sa argumentare împotriva implicării statului în binele concret este libertatea individuală. Liberalismul susține că fiecare individ este capabil să-și urmărească propriul scop în viață și să acționeze în funcție de resursele de care dispune pentru a-și îndeplini dorințele.

ce funcții îndeplinește viziunea plasture pentru vedere

Statul nu trebuie să-și propună asigurarea fericirii tuturor cetățenilor și, de altfel, nici nu ar putea să ducă la îndeplinire acest deziderat, spun liberalii. Ceea ce poate asigura statul este un climat bazat pe reguli formale instituționaleiar în acest climat individul trebuie să aibă posibilitatea să-și ducă la îndeplinire propriile dorințe și proiecții asupra viitorului său, în funcție de capacitățile și resursele deținute.

  • Între abordarea aceasta și cea a lui Fayol există două diferențe: Comanda a fost înlocuită de antrenare.
  • Miopie deformarea ochiului
  • Тогда они будут уверены в том, что мои способности к их языку - не случайный подарок природы, а дело техники.
  • Salată pentru o viziune bună

Conform viziunii liberalismului acest gen de economie este singurul capabil să ofere libertatea individului, necesară urmării interesului personal. În această ecuație, statul trebuie să se implice doar pentru a asigura anumite reguli ale jocului, care să fie identice pentru toți cei care formează societatea.

Din acest motiv pentru liberalism statul este un arbitru care veghează la respectarea regulilor jocului, iar dacă aceste reguli nu sunt respectate să apeleze la constrângeri pentru a impune respectarea legilor.

naștere naturală cu forum de vedere slabă vizionați viziunea dublă 1992 online

În viziunea liberală aceste premise au ca rezultat pentru individ libertatea, utilă în urmărirea propriului scop. Singura îngrădire a libertății individului apare atunci când individul recurge la încălcarea libertății celorlalți pentru satisfacerea propriilor nevoi.

Viziunea Institutului Naţional de Statistică

În acest sens, J. Mill afirmă că este autorizată subordonarea spontaneității individuale unui factor extern, cum este statul, numai atunci când acțiunile unui individ aduc atingere celorlalți.

ambasada medicinii oftalmologie metoda bates pentru îmbunătățirea vederii

Bunăoară, Friedrich Hayekîn Drumul către servituteanalizează această problemă și ajunge la concluzia că, dacă statul imaginează și impune tot felul de legi care să prevadă cazuri particulare și concrete, rezultatul este unul singur: abuzuri sistematice.

Prin urmare, spune Hayek, statul trebuie să formuleze reguli și legi suficient de generale opuse ordinelor specialeastfel încât să funcționeze în împrejurimi care să nu poată fi prevăzute în detaliu. Dacă printr-o anumită lege imaginată de stat pot fi făcute previziuni detaliate asupra efectelor acesteia, respectiva lege se transformă într-un instrument prin care statul obligă indivizii să se îndrepte spre obiectivele fixate de acesta. Apărut în secolul XIX, anarhismul nu s-a bucurat de o prea mare susținere de-a lungul timpului, existând în rândul gânditorilor un oarecare consens în ceea ce privește nevoia unei guvernări.

Chiar dacă aplicarea lui în realitățile sociale este destul de dificilă, ca doctrină și ca exercițiu teoretic, anarhismul este necesar, căci este răspunsul negativ la întrebarea: Trebuie să existe stat?.

Funcțiile managementului - Wikipedia

Printre susținătorii acestei doctrine ce funcții îndeplinește viziunea numără StirnerProudhonBakunintoți trei oferind propriile temeiuri pentru care o dezordine rezultată din lipsa unei autorități politice este preferabilă unei puteri instituționalizate. Ca doctrină, anarhismul a apărut ca reacție împotriva teoriei statului minimalacesta fiind perceput de anarhiști ca o entitate care nu se îngrijește de nevoile propriilor cetățeni.

Principalele direcții dinspre care au fost atacate teoriile care susțin statul pot fi exprimate prin două idei: orice stat este tiranic, el împiedică libera exprimare socială a individului sau, din contră, statul este pasiv față de nevoile individului.

Proudhon consideră statul o întreprindere care are ca obiect de activitate jefuirea cetățenilor de o parte din munca lor. Pentru îndeplinirea acestui scop aceasta se folosește de: birtaxăimpozitetc. Prin aceste acțiuni Proudhon acuză statul și pe reprezentații acestuia, guvernanții, de impunerea propriei voințe, iar acest aspect are ca efect anularea libertății individului.

Bakunin încearcă să demonteze idea necesității statului prin sublinierea caracterului de constrângător al acestuia. Deoarece statul este forță, ordin și constrângere, Bakunin consideră că statul nu are nicio legitimare pentru existența sa.

Account Options

Chiar dacă acțiunea statului poate apărea ca având scopul urmăririi unui bine public, acest bine public se transformă în ceva rău, deoarece este impus și, deci, contravine libertății individului. Articol principal: Socialism. Marxismulca doctrină de stânga, împrumută o parte din ideile anarhiste despre stat. Karl Marx accentuează ideea anarhiștilor conform căreia statul este un instrument de lupta de clasă, el reprezentând interesele clasei aflate la guvernare și nu interesele cetățenilor, norma pentru acuitatea vizuală schimb trece în umbră ideea acestora despre libertatea absolută a indivizilor.

Doctrina marxistă susținea nevoia implicării statului în acțiuni care să ce funcții îndeplinește viziunea lipsa de resurse a celor defavorizați, prin redistribuire veniturilor. Spre deosebire de anarhism, marxismul proclama necesitatea existenței statului, dar cu o transformarea acestuia din reprezentant al unei minorități, adică a celor privilegiați, în reprezentant al majorității defavorizate și lipsite de resurse. Toate acestea fiind necesare pentru a putea îndeplini un ideal al indivizilor, conform marxismului, și anume egalitatea pe toate planurile: politică, juridică, socială, economică.

Social-democrația ca doctrină reprezintă o evoluție a teoriilor de stânga din secolul al XIX -lea. Diferența majoră dintre teoriile social-democrate și, bunăoară, cele marxiste în ceea ce privește imaginarea statului, rezidă din eliminarea utopiilor specifice începutului mișcării de stânga și anume: statul nu trebuie să asigure fericirea tuturor, nu trebuie să conducă toate aspectele economice și nici nu trebuie să-și facă un scop din eliminarea tuturor inegalităților.

Doctrina socială-democrată are ca principală caracteristică, la nivelul discursului, susținerea bunurilor publiceprin acest lucru accentuând rolul pe care trebuie să îl aibă statul în sfera privată. Statul, în viziunea social-democraților, trebuie să acorde asistență socială și protecție socială celor defavorizați și, totodată, să asigure un anumit nivel de cultură și educațieîn acest sens, susținând accesul gratuit la diversele forme de învățământ.

Articol principal: Conservatorism. Statul este o organizație politică formată din reprezentanți ai populației de pe un anumit teritoriu, care sunt investiți cu atribuții de putere, care constau în posibilitatea de a putea lua decizii obligatorii, în numele întregii populații, decizii concretizate în norme de drept sau în acte de aplicare a dreptului care, dacă nu sunt respectate de bună-voie, sunt aduse la îndeplinire prin forța de constrângere.