Acuitatea vizuală la orbi


Definitia si clasificarea deficientelor vizuale Deficienta de vedere este o deficienta de tip senzorial si consta n diminuarea n grade diferite pna la pierderea totala a acuitatii vizuale. Handicap vizual nseamna, asadar, scaderea acuitatii vizuale la unul sau la ambii ochi binocularcare are loc din perioada vietii intrauterine pna la moarte.

DEFICIENŢA DE VEDERE.docx

Handicapul vizual apare, asadar, din cauza insuficientei functionari sau chiar a eliminarii a analizatorului vizual. Deficienta de vedere se poate clasifica n functie de mai multe criterii. Un prim criteriu de mpartire a formelor de handicap de vaz consta ngradul gravitatea defectului vizual.

acuitatea vizuală la orbi antrenament de restaurare a vederii

Clasificarea deficientilor vizual dupa acest criteriu constituie, n primul rnd, clasificarea lor n functie de acuitatea vizuala, mai precis, n functie de proportia pastrata din acuitatea vizuala. Acuitatea vizuala constituie facultatea regiunii musculare a retinei de a percepe obiecte de dimensiuni mici. Limita inferioara la care un obiect poate fi perceput constituie minimum perceptibile.

Capacitatea de separare a doua imagini izolate pe retina constituie minimum separabile. Determinarea acuitatii vizuale se face cu ajutorul optotipilor tabele potometrice.

Tabelele optometrice sunt formate din rnduri de litere, cifre, semne sau imagini de marime descrescnda, verificate statistic. Lnga fiecare rnd este specificata distanta de la care dimensiunile respective pot fi percepute de un ochi emetrop normal. Examinarea se face de la o distanta fixa de 5 metri, separat pentru fiecare ochi.

acuitatea vizuală la orbi operați asupra vederii

Cecitatea orbirea reprezinta, cum funcționează viziunea la oameni, un handicap major sau total de vedere, presupunnd lipsa completa a vazului. Aceasta delimitare ntre cecitate si ambliopie este foarte necesara, deoarece specializarea scolilor pentru deficienti vizual a dus la crearea unor institutii scolare separate pentru orbi si ambliopi.

In scolile de orbi se preconizeaza o metodica de predare bazata pe solicitare tactil-kinestezica si auditiva, iar n procesul de predare din scolile de ambliopi se face uz de analizatorul optic valid, de cel tactil-kinestezic si cel auditiv.

Baremele existente pentru scolarizarea deficientilor vizual difera destul de mult de la o tara la alta. Diferentele apar mai cu seama n proportiile acuitatii vizuale care stabilesc limitele ntre scoala de ambliopi si scoala de orbi, pe de o parte, scoala de ambliopi si scoala de masa, pe de alta parte.

De asemenea, trebuie precizat ca n determinarea gradului defectului vizual nu se ia n considerare exclusiv acuitatea vizuala, ci si alte elemente ale capacitatii vizuale. Astfel, se considera echivalenta cecitatii, deficienta vizuala care rezulta dintro reducere a cmpului vizual binocular la mai putin de 20, chiar daca acuitatea vizuala centrala este nemodificata.

Daca acuitatea vizuala este prin excelenta o entitate fiziologica, care poate fi determinata cantitativ, eficienta vizuala trebuie conceputa mai larg, cuprinznd o serie de factori psihologici de natura extraoculara, iar determinarea ei scapa deseori uneicuantificari precise. De fapt, eficienta vizuala, care este educabila si perfectionabila, este mai semnificativa pentru elevii ambliopi si pentru copiii cu resturi de vedere din scolile speciale de orbi dect acuitatea vizuala.

Clasificarea deficientilor vizuali dupa acuitatea vizuală la orbi producerii defectului Momentul, deci vrsta la care a aparut defectul vizual, constituie o problema acuitatea vizuală la orbi psihologia deficientului vizual, mai cu seama n ceea ce priveste bagajul de reprezentari vizuale de care dispune; se stie nsa ca momentul survenirii defectului nu influenteaza numai sfera reprezentarilor, ci are repercusiuni si asupra nivelului dezvoltarii motricitatii copilului orb, precum si asupra altor aspecte ale personalitatii deficientului vizual.

Orbii congenitali sunt complet lipsiti de reprezentari vizuale, iar la orbii cu defect vizual survenit - tinndu-se cont de timpul care a trecut de la aparitia defectului pna la vrsta actuala - se pastreaza o serie de imagini vizuale care pot avea o influenta nsemnata asupra particularitatilor psihologice individuale.

Definiția orbirei juridice

Orbii congenitali sunt complet lipsiti de reprezentari vizuale, att studiile mai vechi, ct si cele mai recente, remarcnd importanta tiflopsihologica a reprezentarilor vizuale recomanda mentinerea acestor imagini pe o perioada ct mai ndelungata dupa instalarea defectului, precum si valorificarea lor n procesul de nvatamnt. Astfel, T. Literatura tiflopsihologica este bogata n astfel de clasificari, mai mult sau mai putin concordante. Astfel, P. Henri, aplicnd nu numai criteriul gradului si al momentului survenirii deficientei, ci si criteriul dinamicii acesteia stationara, progresiva, regresivadeosebeste sase grupe de orbi: e orbi totali congenitali; f orbi totali congenitali carora li s-a recuperat partial vederea printr-o interventie recuperatorie; g orbi cu resturi de vedere stationara de tipul sensibilitatii luminoase; h orbi totali, care au dispus nainte de instalarea deficientei de o vedere normala; i persoanele cu resturi de vedere de tipul sensibilitatii la lumina, care au vazut normal nainte de a surveni defectul vizual; j deficienti vizuali cu resturi de vedere care scad progresiv.

Janda grupeaza copiii, n functie de momentul instalarii defectului, n urmatoarele categorii: a orbii congenitali; b orbii tardivi: cu defectul survenit n copilaria timpurie anin copilaria mica anila prima vrsta scolara ani si la vrsta adulta peste 18 ani.

Mult mai mult decât documente.

Aceasta clasificare coincide aproximativ cu cea preconizata de B. Kovalenco si N. Kovalenco, care deosebesc: orbii din nastere si pna la 1 an, copiii cu cecitate survenita ntre ani, ani, ani si peste 7 ani. Scholtyssekin aplica o clasificare n care se opereaza cu perioade foarte larg concepute.

Astfel, deosebeste: c cecitatea congenitala si timpurie de la ani ; d cecitatea survenita intervenita la vrsta acuitatea vizuală la orbi ani ; e cecitate tardiva ani f cecitate intervenita la batrnete dupa vrsta H. Wappman n studiul sau utilizeaza o clasificare n care se deosebesc: g o categorie de orbi congenitali sau deficienti din primul an de viata, orbi totali sau cu sensibilitate luminoasa; h o a doua categorie de orbi tardivi, care citesc nsa pur tactil, fara sa recurga la functia optica; i o categorie de ambliopi gravi, care reusesc sa rezolve partial sau n ntregime o problema data cu ajutorul vazului.

O tratare mai putin analitica a problemei o ntlnim la W. Steiberg, care distinge numai cecitatea timpurie si tardiva.

Meniu de navigare

In prima grupa include orbii congenitali si pe cei care au orbit la vrsta de ani, specificnd nsa ca de fapt toti cei care au orbit de 60 ani. In categoria orbilor tardivi include persoanele care au orbit dupa vrsta pubertatii. Dupa cum s-a aratat, exista n literatura tiflopsihologica numeroase clasificari ale deficientilor vizuali dupa momentul cum mi-am vindecat vederea defectului.

Ceea ce au ele n comun nsa este faptul ca n-au fost elaborate experimental, ci deductiv, deseori empiric, prin aplicarea la aceasta problema a unor periodizari de vrsta din psihologia copilului. Exista si doua tipuri speciale de cecitate: cecitatea isterica si agnozia vizuala.

In cazul cecitatii isterice, din punct de vedere fiziologic si anatomic, analizatorul vizual nu prezinta nici o disfunctie, dar din punct de vedere psihic subiectul refuza inconstient sa vada de ex. Clasificarea deficientilor vizual dupa etiologia, acuitatea vizuală la orbi si dinamica efectului In functie de criteriul etiologiei cecitatii si ambliopiei, deosebim attea categorii de deficienti vizual cte cauze pot provoca defecte vizuale.

Pentru tiflopedagog nu este lipsit de importanta sa studieze colectivul de elevi dupa acest criteriu, pentru a putea tine cont de particularitatile individuale ale elevilor, determinate acuitatea acuitatea vizuală la orbi la orbi cauza defectului si pentru a colabora cu medicul oftalmolog, n vederea respectarii indicatiilor si contraindicatiilor date n cazul fiecarui defect vizual.

Astfel, un copil cu o afectiune vizuala care progreseaza rapid catre pierderea totala a functiei optice va fi scolarizat ntr-o scoala speciala de orbi, chiar daca dispune de o acuitate vizuala pe baza careia ar putea fi cuprins ntr-o scoala de ambliopi.

DEFICIENŢA DE genesys4s.ro

Defectul vizual poate fi localizat n orice segment al analizatorului vizual segmentul periferic, de transmisie, central si - n functie de aceasta localizare - se deosebesc deficientii vizual cu defecte localizate n organul vizual, pe traiectul nervului optic sau n scoarta cerebrala - lob occipital.

Clasificarea deficientilor vizuali dupa complexitatea defectului Dupa criteriul complexitatii defectului se studiaza acuitatea vizuală la orbi pe care apare defectul considerat, daca este singular sau se combina, asa cum se ntmpla frecvent, cu alte defecte extraoculare de auz, motrice, mintale, ale limbajului.

In cazul acesta se pun unele probleme acuitatea vizuală la orbi de selectie. Astfel, deficientul vizual care este si surd sau hipoacuzie, precum si deficientul vizual care prezinta si o debilitate mintala se scolarizeaza separat, n clase speciale, sau n scoli deosebite. Clasificarea deficientilor vizuali n functie de conditiile de mediu si de educatie n functie de conditiile de mediu si de educatie de care s-a bucurat deficientul vizual nainte si dupa instalarea defectului exista o serie de categorii de orbi si de ambliopi de care trebuie sa se tina seama n clasificarea deficientilor.

Se stie, de exemplu, ca deficientii vizual sunt scolarizati deseori cu ntrziere si se prezinta la scoala cu un serios deficit de dezvoltare, dupa ce au fost tinuti ani de zile n snul familiei, care n-a putut asigura conditiile adecvate copilului orb. Sunt cunoscute unele cazuri cnd acesti copii sunt retardati sub aspectul dezvoltarii limbajului, al motricitatii, al deprinderilor elementare etc.

Ce înseamnă "legal orb"?

Lipsa stimularii senzoriale si carentele educative serioase au determinat o ramnere n urma care poate fi recuperata numai printr-o munca instructiv-educativa sustinuta. Criteriile de clasificare care au fost enuntate mai sus nu trebuie privite separat unele de altele. Etiologia deficientelor de vedere Cauzele cecitatii si ale ambliopiei nu pot fi studiate separat, aceleasi afectiuni oculare putnd provoca leziuni si modificari de diferite grade ale analizatorului vizual.

Nu se poate vorbi n general despre cauzele deficientelor vizuale, n aceasta privinta existnd diferente destul de pronuntate de la o epoca la alta, de la o regiune geografica a lumii la alta.

La nceputul secolului nostru cauzele majore ale orbiriiau fost: oftalmia blenoragica a nou-nascutilor, bolile infectioase, trahomul - afectiuni care n prezent au disparut n tarile civilizate. Statisticile actuale din Europa indica afectiunile congenitale, glaucomul si traumatismele oculare ca fiind cele mai frecvente cauze ale handicapului vizual.

Jump to navigation Jump to search Constituirea unei dominante în viața individului are o influență deosebită asupra organismului, dar și asupra personalității. Vederea organizează și reglează mișcarea, postura, echilibrul, suplețea, armonia actelor motorii de conduită, pronunția verbală, mimica și pantomimica.

Daca unele afectiuni oculare sunt considerate ca boli ale mizeriei, promiscuitatii si ignorantei trahomulau aparut alte cauze ale orbirii apreciate ca boli ale civilizatiei, ca de exemplufibroplazia retrolenta, care este cauzata de supradozarea oxigenului n timpul ngrijirii cu mijloace tehnice moderne incubatoare a copiilor nascuti prematur. Dupa cum s-a aratat, unele boli de ochi constituie caracteristici ale orbirii de batrnete cataracta senila, glaucomuliar altele se manifesta prin excelenta la copii cataracta congenitala, gliomul retinian.

Afectiuni ale analizatorului vizual care produc deficienta de vaz Aceste cauze ale deficientei vizuale partiale sau totale tin de leziunile si de disfunctiile diferitelor segmente ale organului vizual.

Încărcat de

Acesti factori patogeni pot fi clasificati dupa diferite criterii. Un criteriu uzual l constituie localizarea organica, anatomica a afectiunii patologia corneei, cristalinului, retinei etc. Afectiunile pot fi clasificate n raport cu efectele lor asupra capacitatii vizuale.

Considernd functia vizuala ca pe o sinteza dinamica a mai multor subfunctii, putem spune ca tulburarea unei subfunctii lezeaza functia vizuala n ntregul ei. Tulburari ale subfunctiilor de formare a imaginii optice Formarea imaginii optice care se proiecteaza pe retina este realizata prin actiunea dioptrului ocular, adica a elementelor refringente ale globului ocular: cornee, umoare apoasa, cristalin si corpul vitros.

acuitatea vizuală la orbi

Acest fenomen optic normal poate fi partial sau total mpiedicat n manifestarea lui prin doua tipuri de disfunctii: a. Tulburari de refractie ametropiile Formarea corecta a imaginii optice pe retina ochiul emetrop poate fi mpiedicata de existenta unor tulburari ale capacitatii de refractie a ochiului, numite n general ametropii.