Viziunea este în continuă scădere

Vezi mai multe articole din categoria editorialistii La noi, cele de mai sus se văd cu ochiul liber. Dar asta e, avem ceea ce votăm.

Matematică; Clasa 1 - Adunarea şi scăderea pînă la 100

Şi oferta este într-o continuă scădere. Am aşteptat căderea guvernului Dăncilă, o pagină jenantă în istoria recentă a României, cu sufletul la gură. Dar ceea ce am primit în schimb a fost dezamăgitor. Programul politic post-PSD a avut un singur punct: alegerile anticipate. Acum aşteptăm un program de guvernare post-pandemie.

ŞTIRILE ZILEI

Nu mai e vorba, aparent, de alegeri. I-am văzut pe miniştri, mai ales pe cei de resort mişcîndu-se peste aşteptări în privinţa conceperii şi aplicării unui plan de restricţii, impuse în condiţiile răspîndirii virusului Covid La restricţii, în genere, sîntem buni. Una peste alta, România a ocolit dezastrul.

Ce va fi însă, după? Acest guvern devine de fapt, pe zi ce trece, al preşedintelui Klaus Iohannis.

Mi-e teamă că resursele noastre limitate pentru o relansare post-pandemie nu ţin doar de forţa de muncă, de bani, de investiţii şi de infrastructură. Asaltul celor ce vin şi pleacă din vest a luat autorităţile pe neaşteptate, deşi era cu totul previzibil.

Mai avem puţin şi vine vara. România intră în vacanţă şi la revenire intră direct în campania electorală. Klaus Iohannis va ţine cu dinţii de fiecare procent al PNL şi, fără să aibă o viziune de om de stat, va apela tot la şmecheria politică deja cunoscută, a pomenilor electorale. Ceea ce lipseşte cu totul din scenariul de mai sus şi teamă mi-e că nu e doar un scenariu e o imagine clară asupra unei probleme care ar trebui să se afle înaintea tuturor celorlalte: cum va arăta totuşi România, după pandemie?

Nu există nicio viziune.

Merkel și viziunea ei asupra lumii

Mă aşteptam ca preşedintele să anunţe, de pe acum, o consultare largă la Cotroceni, cu toate partidele politice, cu toţi partenerii economici şi sociali importanţi la un loc, în căutarea soluţiilor post-pandemie — am văzut şi chiar am participat la organizarea unei asemenea dezbateri, a fost aprinsă, dar şi cu rezultate concrete, atunci cînd eram consilier al lui Emil Constantinescu la Cotroceni.

Mă întreb, unde s-ar fi găsit preşedintele de acum, dacă ar fi fost nevoit să treacă prin crizele de atunci? Fiind un om de stat şi nu om politic, preşedintele Constantinescu a ales a doua variantă.

Mi-e greu să-mi imaginez ce ar fi făcut preşedintele Iohannis într-o atare situaţie.

AI:ME – viziunea Audi pentru viitorul mobilității în marile centre urbane

Mai bine nu mă gîndesc. Cum spuneam, actuala situaţie a României reclamă prezenţa unor oameni de stat. Ce facem, dacă nu avem? Are dreptate.

Am văzut ce pot, totuşi, specialiştii. Ce ne-am fi făcut în toată pandemia, fără Nelu Tătaru şi Raed Arafat?

COMENTARIU Marius Oprea. După pandemie: populism şi mediocritate

Pe 30 martie, Klaus Iohannis a atacat la Curtea Constituţională legea de aprobare a ordonanţei de urgenţă votată în parlament şi de liberaliprin care se înfiinţa Institutului Levantului, condus de Emil Constantinescu.

Viziunea este în continuă scădere şi viziunea este în continuă scădere aşa ceva se vede clar care e diferenţa între un om de stat şi un om politic. Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook! Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!