Tulburări de vedere și activitate cognitivă.

Am descrisstructura procesului terapeutic şi paşii urmaţi în cadrul terapiei pentru realizarea obiectivelor propuse.

Bulimia nervoasă este caracterizată printr-o preocupare morbidă privind greutatea şi forma corpului, cu perturbarea severă a comportametului alimentar [2].

Reprezintă o tulburare a controlului impulsului alimentar caracterizată printr-un consum impulsive al unor vedere la un ochi 50 mari de alimente într-un timp scurt, timp în care, în mod obişnuit o persoană nu ar putea consuma cantitatea respectivă de mâncare, în aceleaşi condiţii.

Se poate însoţi de greutate normală sau de un deficit ponderal. Greutate ponderală normală este menţinută prin restricţii alimentare, uzul de diuretice, purgative sau substanţe stimulante ale catabolismului, activitate fizică intensă şi vărsături autoprovocate.

Tulburările instinctului alimentar debutează caracteristic între 11 şi 18 ani, devenind boli atunci când interferează cu sănătatea fizică şi mentală, producând complicaţii medicale severe şi dezorganizând viaţa persoanei afectate. Bulimia mentală a fost considerată iniţial o variantă a anorexiei mentale, Russell a introdus termenul de bulimie nervoasă pentru a descrie o formă de anorexie nervoasă[3].

Instinctul alimentar are rol important în conservarea individului. Nucleii implicaţi în controlul apetitului alimentar sunt situaţi la nivelul hipotalamusului nucleul arcuat implicat în reglarea apetitului alimen tar, tulburări de vedere și activitate cognitivă paraventricular coordonează alimentaţia cu sistemul nervos vegetativ şi cu sistemul endocrin, în nucleul lateral se găseşte centrul foamei, aici găsindu-se neuronii secretori de neuropeptide care stimulează apetitul, în nucleul centromedial este localizat centrul saţietăţii, iar nucleul dorsomedial integrează ritmul alimentaţiei cu ritmul somnului.

Centrii hipotalamici care controlează instinctul alimentar sunt în relaţie cu structuri care controlează instinctul sexual, sistemul nervos vegetativ şi secreţiile hormonale, cu structuri implicate în sistemul motivaţional şi care integrează ritmurile endogene. Bulimia nervoasă poate fi comorbidă cu depresia care are ca şi substrat neuropsihic disfuncţia serotoninergică [4]. Tratamentul bulimiei nervoase constă în tratament psihofarmacologic reprezentat de administrarea de antidepresive triciclice sau inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei SSRI şi tratament psihoterapeutic constând în terapie cognitiv-comportamentală, terapie familială şi terapie interpersonală [2].

Cercetările pe adulţi arată faptul că tratamentul farmacologic are efectele tulburări de vedere și activitate cognitivă mai puţine decât cele obţinute prin terapie cognitiv-comportamentală şi aceste efecte tind să nu se menţină, tratamentul medicamentos fiind folosit ca un pas iniţial în managementul bulimiei.

De asemenea, cercetările recente sugerează că tratamentul farmacologic este benefic dacă pacienţii prezintă un răspuns favorabil în 2 săptămâni de la iniţierea tratamentului [5]. Fairburn a publicat primul studiu legat de rezultatele pozitive obţinute în tratarea bulimiei nervoase prin psihoterapie cognitiv-comportamentală, tulburarea de conduită alimentară fiind considerată până atunci incurabilă Russel, Ulterior s-a evidenţiat faptul că terapia cognitiv-comportamentală reprezintă cel mai eficient mod de abordare a tulburărilor de conduită alimentară [7].

Nu situaţia în sine determină ceea ce simt oamenii, ci mai degrabă modul în care aceştia construiesc o situaţie Beck A. Modul în care se simt oamenii este asociat cu modul în care aceştia interpretează şi gândesc despre o situaţie.

Stilurile disfuncţionale sau distorsionate de gândire pot cauza sau exacerba emoţiile şi comportamentele disfuncţionale. Intervenţiile cognitive au rolul de a identifica şi dezbate gândurile automate distorsionate, convingerile dezadaptative şi schemele disfuncţionale, de asemenea se pot utiliza şi tehnici comportamentale pentru a testa şi a dezbate distorsiunile cognitive [10].

Metodele operante din cadrul terapiei viziune sonară pot fi indicate în tulburările de alimentaţie ale copilului şi adolescentului, fiind eficiente şi în cazul problemelor alimentare timpurii, putând fi utilizate eficient, atât în spital, ambulatoriu CSM, centre de reabilitare cât şi acasă aplicate de către părinţi, cu rolde co-terapeuţi sau la şcoală [11].

Terapia cognitiv-comportamentală este o terapie limitată în timp, de scurtă durată, care foloseşte dialogul socratic şi care se bazează pe tulburări de vedere și activitate cognitivă relaţie de reciprocitate între cogniţii, emoţii şi comportamente.

Foloseşte terapiile comportamentale bazate pe principiile învăţării şi terapiile cognitive bazate pe interpretarea cognitivă a experienţelor în determinarea emoţiilor şi comportamentelor.

Tulburarile cognitive

Se prezintă în ambulatorul de specialitate, în data de Episoadele de mâncat compulsiv au o durată de aproximativ săptămâni, fiind urmate de dietă restrictivă zile în care uneori mănâncă doar un morcov sau un măr timp de aproximativ 5 zile. Părinţii locuiesc separat de la vârsta de 2 ani ai pacientei. Fumătoare şi ocazional consumă alcool, în urmă cu 2 ani consuma frecvent alcool şi substanţe psihoactive etnobotanice, marijuana.

Relaţiile intrafamiliale tensionate, conflictuale, cu abuzuri fizice şi emoţionale. Are un fratele în vârstă de 26 ani care şi-a întemeiat o familie şi locuieşte în Anglia, iar soţia şi copilul în România. Mama asistent maternal, a avut în plasament un copil cu retard mental sever de la vârsta de 3 ani, până la vârsta de 14 ani a renunţat la el în septembrie afirmativ pentru că avea tulburări de comportamentiar din septembrie a luat în plasament alt băiat în vârstă de 10 ani cu retard mental sever şi sindrom genetic, copil pe care afirmativ pacienta este geloasă pentru că i-a luat locul băiatului cu care a crescut ca şi cu un frate şi l-ar dori înapoi pe primul băiat.

În clasa a VIII-a a cunoscut un grup de elevii de la Şcoala de Arte şi a început să joace în piese de teatru alături de ei. A intrat printre primii elevi la Liceul Grigore Moisil din Timişoara, profilul matematică intensiv, dar nu a reuşit să finalizeze şcoala. A mers la şcoală până în luna octombrie, când a început să nu mai frecventeze şcoala din cauza aderării la grupuri de adolescenţi comportamentali, a consumului de substanţe şi a tulburării alimentare.

În prezent nu frecventează şcoala. Istoricul bolii Pacienta a intrat în circuitul psihiatric în noiembriefiind internată în Clinica NPCA Timişoara cu diagnosticele: Anorexie nervoasă şi Tulburare depresivă, pentru care a urmat tratament medicamentos anxiolitic, timostabilizator şi psihoterapie individuală, cu remiterea simptomatologiei tulburărilor alimentare şi cu persistenţa simptomatologiei din sfera depresivă. În noiembrie se reinternează pentru Tulburare depresivă recurentă, episod actual moderat şi se externează cu tratament anxiolitic şi timostabilizator, fără a se mai prezenta în clinică la consult.

Afirmativ evoluţia a fost bună până în iuliecând a mers la tatăl ei în străinătate, la stress, unde a fost abuzată fizic şi emoţional. Afirmativ, a trăit stări de anxietate marcată şi trăiri afective negative, cu apariţia episoadelor bulimice.

• Viziunea a devenit neclară ce este
• Operație de stop vizual
• Îmbunătăți calitatea vederii
• Tulburarile cognitive
• Medic primar Psihiatrie Tulburarile cognitive sunt caracterizate prin modificari ale structurii si functiei cerebrale care produc afectarea invatarii, orientarii, judecatii, memoriei si capacitatile intelectuale.

În această perioadă a fost consultată de un medic psihiatru recomandânduse tratament medicamentos antidepresiv cu Fevarin. În prezent se prezintă în ambulatorul de specialitate solicitând internarea, pentru accentuarea simptomatologiei debutate în Iordania. Antecedente personale fiziologice: G — 2, P — 2, sarcină cu evoluţie afirmativ fiziologică, naştere cezariană, VG — 9 luni, GN — gr, APGAR — 9, icter fiziologic, vaccinuri efectuate, dezvoltare psihomotorie pe etape de vârstă afirmativ normală.

Antecedente personale patologice: Anorexie nervoasă. Tulburare depresivă — Mama — depresie şi alocoolism cronic afirmativ de la vârsta de 5 ani ai pacientei Tata — alcoolism.

sanatate_mintala_17

Somatic: Stare generală bună, tegumente şi mucoase palide, ţesut conjunctiv-adipos normal reprezentat, echilibrată cardio-pulmonar şi digestiv. Evaluarea tulburărilor de comportament alimentar Christopher G. Exemen psihic: Pacientă în ţinută vestimentară neîngrijită, de culoare închisă, largă, cu igiena corporal deficitară nu a făcut baie de 2 săptămâniorientată temporo-spaţial, auto şi allopsihic şi situaţional, camp actual de conştienţă clar, contactul vizual se menţine cu intermitenţă pe durata interviului, contactul psihic se realizează cu uşoară dificultate, gândire abstractă, flux ideoverbal coerent, idei de vinovăţie şi inutilitate, ruminaţii pe tema aspectului fizic şi pe tema eşecului şcolar, idei de pierdere a controlului, idei de inacceptare şi inutilitate, idei autolitice, uşoară hipomnezie, dificultăţi de concentrare a atenţiei, fără tulburări din sfera percepţiei de tip halucinator sau de tipul iluziilor.

Dispoziţie tristă, plâns facil, capacitate redusă de autoreglare emoţională, irascibilitate, ambivalenţă afectivă faţă de mamă, stimă de sine scăzută, tensiune intrapsihică, anxietate anticipatorie, tendinţă la retagere socială, îngustarea sferei de interese şi activităţi, anhedonie. Apetit alimentar modificat episoade de hiperfagie — cantităţi mari de mâncare în perioade scurte de timp cu durată de aproximativ săptămâni, urmate de diete restrictive cu durată de maxim 5 zile. Imediat după episodul de consum de cantităţi mari de alimente recurge la folosirea de laxative şi uneori vărsături autoprovocate.

Sanatatea mintala

Ritm nictemeral modificat, insomnie de trezire, insight prezent. Diagnostic conform critetiilor de diagnostic DSM 5 Bulimie nervoasă.

Tulburare depresivă majoră recurentă — episod actual sever fără simptome psihotice.