Viziune foarte scăzută
Totodată, domnia sa ne-a precizat, în cadrul unui interviu, că o mare problemă în domeniul electronicii şi software-ului este spiritul antreprenorial, extrem viziune foarte scăzută scăzut în România. De asemenea, partea de infrastructură este foarte slab dezvoltată, spune Alexandru Borcea, care susţine că ar trebui să avem o economie bazată pe inovare, întrucât inovarea este motorul progresului, alături de informaţie şi de comunicare.
Reporter: Întrucât industria electronicii şi software-ului se află printre sectoarele care promit, vă rog să-mi spuneţi ce contribuţie are acest domeniu în economie?

Alexandru Borcea: Între electronică şi software există unele diferenţe, fiecare dintre acestea trecând prin perioade faste sau mai puţin faste, de-a lungul timpului. Cele două segmente alcătuiesc o industrie cu o anume istorie în ţara noastră.

Au fost întreprinderi de profil şi universităţi care au performat foarte bine în acest domeniu, lucru ce a asigurat baza de dezvoltare după Această tehnologie a fost şi este privită ca fiind una dintre cele mai dorite de tinerii din România. Cele două facultăţi din Bucureşti sunt solicitate în continuare foarte mult.
AI:ME – viziunea Audi pentru viitorul mobilității în marile centre urbane
După anulvechea industrie, cu dotarea pe care o avea, nu avea şanse de dezvoltare. Pe parcurs, însă, resursa umană a reuşit să se redreseze, să aibă iniţiative şi să crească.
Astfel, o industrie care, pornind aproape de la zero ca element de investiţie, a reuşit să ajungă, astăzi, să aibă o pondere importantă în economia ţării. Reporter: Cum a evoluat piaţa de IT? Alexandru Borcea: Până prin aniia fost o cădere, întreprinderile vechi s-au închis şi au apărut noi firme, însă şi acestea din urmă au avut probleme.
Cine are o vedere mai bună sfârşitul anilor '90, industria de IT a început să prindă avânt şi pe vectorul de informatizare şi de trecere treptată către societatea informaţională.
La începutul primului deceniu al acestui secol, au avut loc progrese importante. Până încreşterile au fost foarte mari, dar acest lucru s-a întâmplat pe o referinţă foarte scăzută.
În perioadaexportul se ridica la circa 30 de milioane de dolari. Acum, exportăm de peste un miliard de euro. Reporter: Ce s-a petrecut pe partea de electronică?
Formular de căutare
Alexandru Borcea: Pe partea de electronică, revirimentul a venit ceva mai târziu, având în vedere că această industrie presupune investiţii foarte mari în momentul demarării unei afaceri. A avut loc un colaps când a plecat Nokia, exportul scăzând cu 1,6 miliarde euro.
Pentru anul acesta, se preconizează că exportul va avea aproximativ aceeaşi valoare ca cea din perioada în care Nokia era prezentă în România, respectiv peste 4 miliarde euro.
Anul trecut, am exportat de circa 4 miliarde euro.
Simptome hipotensiune arteriala
Reporter: Ce fel de mişcări au avut loc în piaţa de profil? Alexandru Borcea: Până îninclusiv, un vector important de creştere a fost fenomenul de cumpărări, investiţii, fuziuni etc. Industria de software din România a fost menţionată în mai multe rapoarte ca fiind un loc de dezvoltare, situându-ne, astfel, printre primele ţări din lume în domeniu. Acest lucru au determinat derularea, în ţara noastră, a unei serii de investiţii. Ulterior, unele ţări care au investit destul de mult în inovare deja ieşiseră din criză şi au creat noi vectori pe care această industrie s-a putut dezvolta.

Cu toate acestea, comparativ cu alte ţări, nu stăm chiar atât de bine, în domeniul IT. Ca să exemplific, în ceea ce priveşte internetul, avem cablu, dar nu avem utilizatori. Suntem pe primul loc în Europa în ceea ce priveşte capacitatea, dar pe ultimul în ceea ce priveşte utilizarea. Este nevoie de culturalizarea populaţiei în ceea ce priveşte conţinutul pe care trebuie să-l folosească.
Introducere Plasticul este un material important și omniprezent în economie și în viața noastră de zi cu zi. Acesta are funcții multiple care contribuie la soluționarea unor provocări cu care se confruntă societatea noastră. Materialele ușoare și inovatoare din autoturisme sau avioane contribuie la economisirea de combustibil și la reducerea emisiilor de CO2. Materialele izolatoare de înaltă performanță ne ajută să facem economii la facturile de energie. În ambalaje, materialele plastice contribuie la asigurarea siguranței alimentare și la reducerea risipei de alimente.
De la sfârşitul aniloram tot discutat despre interoperabilitate, care se regăseşte acum în strategia Ministerului pentru Societatea Informaţională. Reporter: Au falimentat multe companii de profil în timpul crizei? Alexandru Borcea: a fost o perioadă de reaşezare, după care a avut loc o creştere reală. În au fost foarte multe falimente, mai ales în rândul întreprinderilor mici şi mijlocii, întreprinzătorii renunţând la activitatea de IT şi reorientându-se către alt domeniu.
"Nu avem viziune ca ţară, niciodată nu am fost iniţiatori"
A fost o bulversare destul de mare, dar fenomenul de înfiinţare de noi firme s-a accentuat, ulterior. Calitatea acestor firme a crescut foarte mult, astfel încât au început să prindă contur, mai ales pe piaţa externă.

Reporter: Cu ce probleme se confruntă, acum, industria de profil? Alexandru Borcea: Prima problemă este aceea că avem picioare şi n-avem cap.
Vedere neclară
Este o chestiune general valabilă, în toate domeniile. Nu avem viziune, niciodată nu am fost iniţiatori. Nu suntem lideri şi nici nu ne macină această problemă. Întregul sistem viziune foarte scăzută negativ.
vitMATINA Ce probleme semnaleaza tensiunea arteriala scazuta?
O altă mare problemă este spiritul antreprenorial - extrem de scăzut în România. De asemenea, partea de infrastructură este foarte slab dezvoltată.
Dacă până în subiectul principal de creştere a fost vânzarea de forţă de muncă ieftină, în tot acest timp preţul forţei de muncă a crescut semnificativ la noi, în condiţiile în care în celelalte ţări acest cost a scăzut uşor. În România, a fost depus un oarecare efort, nu suficient însă, pentru trecerea către economia condusă de inovare. Reporter: Ce înseamnă, concret, acest lucru? Alexandru Borcea: Toate ţările dezvoltate se preocupă de acest lucru şi fac demersuri în acest sens. Aşa cum sectoare viziune foarte scăzută sănătatea, învăţământul etc.
Comentarii
Aici avem mari lacune, mari probleme, aruncăm banii pe fereastră. O atitudine diferită faţă de acest subiect este foarte importantă. Nu avem vectori intelectuali care să promoveze acest lucru la nivel naţional, fiind o problemă politică.
Cu toţii am auzit şi chiar ne gândim uneori la stima de sine, ca fiind o emoţie pozitivă, şi că ar fi bine să o avem. Încă din primele rânduri mărturisesc că stima de sine chiar este ceva esenţial şi că a avea o imagine de sine ridicată poate fi cel mai determinat obiectiv al vieţii noastre. Dacă ar fi să plecăm de la definiţia iniţială a dex-ului, atunci, stima de sine ar fi modalitatea şi viziunea noastră asupra aprecierii propriilor capacităţi şi abilităţi.
Reporter: Foarte mulţi specialişti pleacă în alte ţări Alexandru Borcea: Aşa este. Sunt specialişti care pleacă în alte ţări. Când discut cu studenţii, subiectul principal este faptul că şi-ar dori un loc de muncă în exterior.
Primul dintre motive este acela că numărul absolvenţilor este mult mai mare decât numărul locurilor de muncă generate anual.
Search form
În al doilea rând, există o problemă legată de adecvarea învăţământului la nevoile concrete. În acest viziune foarte scăzută, industria este nemulţumită, angajează mai puţine persoane, iar în vest este nevoie de locuri de muncă, cu toate că şi la noi sunt firme de IT care se plâng că nu au de unde să angajeze oameni buni.
Reporter: Ce vă doriţi să se întâmple în viitor în industria de profil?