Vedere laterală la om


Craniul este alcătuit din opt oase reprezentate de: frontal, etmoid, sfenoid, occipital ce sunt oase impare localizate pe linia mediană vedere laterală la om oasele parietal şi temporal, ce sunt oase pereche localizate de o parte şi de alta a liniei mediene.

Fibulă (os) - Wikipedia

Aceste oase sunt ȋmbinate prin intermediul suturilor şi delimitează cavitatea craniană ce adăposteşte encefalul, meningele şi spaţiile lichidiene. Osul frontal Osul frontal este un os impar, lat, pneumatizat, localizat la nivelul liniei mediene. Se articulează: ȋn porţiunea postero-superioară cu oasele parietale; ȋn porţiunea postero-inferioară cu sfenoidul; ȋn porţiunea inferioară cu osul nazal, zigomatic, lacrimal şi maxilar.

Osul frontal prezintă două porţiuni: scoama situată vertical şi partea orbitonazală situată orizontal. Scoama osului frontal alcătuieşte fruntea şi prezintă: două feţe una externă şi una internă şi două margini una parietosfenoidală şi una orbitonazală. Faţa externă este acoperită de burta frontală a muşchiului occipitofrontal şi prezintă: Pe linia mediană, sutura metopică reprezintă locul unde au fuzionat cele două porţiuni ale scoamei ; Glabela; Tuberozitatea frontală; Linia temporală, situată lateral, continuă marginea posterioară a procesului zigomatic, după care se bifurcă ȋntr-un ram superior aici se inseră fascia muşchiului temporal şi un ram inferior aici se inseră fasciculele anterioare ale muşchiului temporal ; Faţa temporală intră ȋn alcătuirea planşeului fosei temporale, iar la nivelul ei se inseră fasciculele anterioare ale muşchiului temporal; Arcul superciliar.

Faţa internă este concavă şi prezintă: Foramen caecum; Crista frontalis la nivelul căreia se inseră falx cerebri; Şanţul sinusului sagital superior ce ȋncepe de la nivelul extremităţii craniale a crestei frontale; La nivelul marginilor acestui şanţ se inseră falx cerebri, iar la nivelul vedere laterală la vedere laterală la om se găsesc foramine ce aparţin venelor comunicante diploice. Foveole granulare ce apar datorită corpusculilor lui Pacchioni, localizate de o parte şi de alta a sinusului sagital superior; Depresiuni ale girusurilor polului frontal al emisferelor cerebrale; Şanţuri arteriale determinate de ramificaţiile arterei meningee mijlocii.

Marginea parietosfenoidală este alcătuită din două porţiuni: o porţiune parietală şi una sfenoidală. Porţiunea parietală se ȋmbină cu oasele parietale alcătuind sutura coronală.

test ocular al aceluiași și al oaspetelui

Porţiunea sfenoidală se ȋmbină cu marginea superioară a aripii mari a osului sfenoid, alcătuind sutura frontosfenoidală. Marginea orbitonazală prezintă: O margine nazală, ce este localizată ȋn porţiunea mediană şi se articulează cu osul nazal, osul percepția culorilor viziunea culorilor şi cu procesele frontale ale osului maxilar; O margine supraorbitală ce prezintă pe traiectul ei două incizuri: incizura supraorbitală la nivelul căreia trece pachetul vasculonervos supraorbital şi incizura frontală la nivelul căreia trece pechetul vasculonervos supratrohlear; Procesul zigomatic ce se articulează cu procesul frontal al osului zigomatic.

Porţiunea orbitonazală intră ȋn alcătuirea: plafonului orbital; pereţilor superior şi laterali ai cavităţilor nazale; planşeului foselor cerebrale anterioare.

Porţiunea orbitonazală prezintă o zonă nazoetmoidală şi o zonă orbitală.

vedere laterală la om vedere încețoșată astigmatism

Zona nazoetmoidală este situată ȋn porţiunea centrală şi prezintă dinspre anterior spre posterior următoarele repere: spina nazală ce este compusă dintr-o lamă orizontală şi una sagitală; lama orizontală se articulează superior cu oasele nazale şi cu procesele frontale ale maxilei, iar inferior formează plafonul foselor nazale; lama verticală se articulează superior cu oasele nazale, iar inferior cu lama perependiculară a etmoidului; spina etmoidală ce se articulează cu marginea anterioară a cristei galli; suprafeţele etmoidale.

Zona orbitală este localizată de o parte şi de alta a liniei mediene şi este alcătuită din două lame triunghiulare ce intră ȋn alcătuirea plafonului orbitei. Fiecare lama triungiulară prezintă două feţe şi trei margini. Faţa inferioară — la nivelul acesteia se găsesc fosa glandei lacrimale şi fovea trohleară la nivelul ei se inseră trohleea muşchiului oblic superior al globului ocular.

Faţa superioară prezintă impresiuni ale girusurilor lobului frontal al emisferelor cerebrale şi şanţuri fine determinate de ramurile arterei meningee mijlocii.

Marginea antero-laterală corespunde marginii inferolaterale a lobului frontal.

vedere laterală la om

Marginea sfenoidală se articulează cu marginea anterioară a aripii mici a sfenoidului. Marginea medială delimitează lateral incizura etmoidală. Sinusurile frontale sunt vedere laterală la om cavităţi umplute cu aer localizate ȋn grosimea osului frontal, la joncţiunea dintre scoamă şi partea orbitonazală.

Au formă de piramidă triunghiulară şi prezintă: un perete anterior; un perete posterior sau cerebral vedere laterală la om poate fi uneori absent sau dehiscent; un perete medial, ce desparte cele două sinusuri; o bază alcătuită dintr-un segment medial şi un segment lateral. Osul etmoid Osul etmoid prezintă o formă neregulată şi este localizat la nivelul porţiunii anterioare a bazei craniului, intrȃnd ȋn alcătuirea foselor craniană anterioară şi oflactivă, dar şi a cavităţii nazele şi orbitei.

Este alcătuit din labirinturile etmoidale unite prin intermediul lamei cribiforme ce se sprijină pe lama perpendiculară a etmoidului. El se articulează cu un număr mare de oase ce intră atȃt ȋn alcătuirea neurocraniului, dar şi ȋn alcătuirea viscerocraniului şi anume: frontal, sfenoid, palatin, nazal, maxilar, lacrimal şi vomer.

Lama cribiformă este poziţionată ȋn plan orizontal şi are forma unui patrulater, fiind localizată ȋntre cele două labirinturi etmoidale.

Fibulă (os)

La nivelul ei se pot identifica numeroase orificii, purtȃnd denumirea şi de lama ciuruită a etmoidului. El se articulează cu un număr mare de oase ce intră atȃt ȋn alcătuirea neurocraniului, dar şi ȋn alcătuirea viscerocraniului şi anume: este poziţionată ȋn plan orizontal şi are forma unui patrulater, fiind localizată ȋntre cele două labirinturi etmoidale. Faţa sa superioară este alcătuită din crista galli ce este poziţionată median şi din zonele laterale, ce sunt dispuse de o parte şi de alta de crista galli.

Crista galli prezintă: feţe laterale ce alcătuiesc fosele olfactive; marginea anterioară ce se termină ȋn aripile cristei galli ce se articulează cu creasta osului frontal ȋn partea anterioară, iar posterior intră ȋn alcătuirea foselor olfactive; marginea posterioară ce se termină prin spina sfenoidală ce se articulează cu spina etmoidală a osului sfenoid; un vȃrf.

oameni, portret, adult, om, vedere laterală

Zonele laterale alcătuiesc planşeul fosei olfactive. Fiecare zonă lateral este străbătută de: unităţile canaliculare olfactive; foramenul etmoidal prin care trece pachetul vasculonervos etmoidal anterior. Faţa inferioară alcătuieşte plafonul fosei nazale şi prezintă numeroase foramine olfactive inferioare.

îmbunătăți vederea fără

Marginile sunt reprezentate de marginea anterioară, laterală şi posterioară. Oasele craniului - vedere anterioara Lama perpendiculară a etmoidului ȋncepe pe faţa inferioară a lamei ciuruite a etmoidului, situată pe linia mediană şi intră ȋn alcătuirea septului nazal.

Prezintă două feţe laterale şi cinci margini: superioară, anterosuperioară, anteroinferioară, posteroinferioară şi posterosuperioară. Feţele laterale intră ȋn alcătuirea pereţilor mediali ai foselor nazale.

Fotografii relevante fără drepturi de autor

Marginea superioară se continuă cu faţa inferioară a lamei ciuruite a etmoidului. Marginea anterosuperioară se articulează cu oasele nazale şi cu spina nazală a frontalului.

Marginea anteroinferioară se articulează cu cartilajul septului nazal. Marginea posteroinferioară se articulează cu vomerul.

Afecțiunile ochilor 10 timp citire Orbirea și deficiența de vedere Distribuiți pe Să înțelegem orbirea Orbirea sau tulburarea de vedere cunoscută și ca vedere slabă sau deficiență de vedere este o dizabilitate vizuală care nu se poate corecta complet sau chiar deloc cu mijloace chirurgicale, tratamente medicale, sau lentile pe bază de prescripție ochelari de vedere sau lentile de contact. Cei care trăiesc cu o vedere slabă, sau cu diferite grade de orbire recunoscută, încearcă de regulă să-și  maximizeze vedere pe cât posibil, cu metode de ajutor vizual și sprijin practic.

Marginea posterosuperioară se articulează cu sfenoidul. Labirinturile etmoidale sunt situate de o parte şi de alta a lamei ciuruite a etmoidului. Fiecare labirint se deschide la nivelul foselor nazale prin intermediul a numeroase foramine localizate pe peretele medial al labirintului. Faţa laterală este reprezentată de lama orbitală şi intră în alcătuirea peretelui medial al orbitei.

Se articulează: superior cu osul frontal prin intermediul lamei orbitale; inferior cu maxila şi cu osul palatin; anterior cu lacrimalul; posterior cu faţa anterioară a corpului osului sfenoid.

Oasele craniului

Faţa superioară intră în alcătuirea canalului frontonazal, în porţiunea anterioară. La nivelul canalului frontonazal se deschide infundibilul etmoidal al meatului mijlociu al fosei nazale. Faţa anterioară se articulează cu lacrimalul alcătuind sutura etmoidolacrimală. Faţa posterioară se articulează cu faţa anterioară a sfenoidului, dar şi cu osul palatin prin intermediul procesului orbital al acestuia, alcătuind două suturi: sutura etmoidosfenoidală şi sutura etmoidopalatină.

Faţa inferioară prezintă o zona anterioară realizează sutura etmoidomaxilolacrimalăo zonă vedere laterală la om şi o zonă posterioară. La nivelul zonei mijlocii se poate identifica procesul uncinat căruia i se pot descrie o bază ce aderă la faţa inferioară a labirintului etmoidal, un vârf, o margine anterioară ce participă la delimitarea fontanelei anterioare şi o margine posterioară ce participă la delimitarea bulei etmoidale şi a şanţului uncibular.

Zona posterioară se articulează cu lama perpendiculară a osului palatin, alcătuind sutura etmoidopalatină. Celulele etmoidale sunt alcătuite dintr-un perete osos periferic ce delimitează o cavitate aerică.

Celulele sunt grupate prin intermediul unor lame osoase mai groase ce poartă denumirea de lamile etmoidale în: celulele etmoidale anterioare ce corespund meatului mijlociu şi vedere laterală la om dechid în hiatusul semilunar; celulele etmoidale posterioare ce se dechid în meatul superior. Forma sa este de fapt neregulată, participând la alcătuirea foselor cerebrale anterioară, mijlocie şi posterioară prin porţiunea endocraniană şi la alcătuirea orbitelor, cavităţii nazale şi foselor temporală, infratemporală şi pterigopalatine pentru faţa exocraniană.

Este alcătuit din: corp, ce adăposteşte sinusurile sfenoidale; trei perechi de procese: aripile mici, aripile mari şi procesele pterigoide.

Corpul are un aspect cuboid şi prezintă o faţă superioară, una inferioară, două feţe laterale, o faţă anterioară şi una posterioară.

Faţa superioară prezintă dinspre anterior spre posterior următoarele elemente: spina etmoidală ce se articulează cu cea sfenoidală; jugumul sfenoidal, la nivelul căruia se găsesc şanţurile olfactive, dar şi o proeminenţă ce corespunde fisurii interemisferice; şanţul prechiasmatic ce are raport cu faţa anterioară a chiasmei optice; tuberculul selar ce reprezintă limita anterioară a fosei hipofizare; sella turcica sau şaua turcească ce conţine glanda hipofiză.

Feţele laterale sunt împărţite în trei zone: o zonă prealară, o zonă radiculară şi o zonă postalară. Zona prealară intră în alcătuirea peretelui medial al orbitei. Zona postalară are forma unui şanţ determinat de artera carotidă internă.

Ум мой полон вопросов. - Она улыбнулась. - Но раз времени на них у меня нет, я решила в первую очередь задать самый важный.

Faţa posterioară prezintă un segment median şi două laterale. Segementul median se articulează cu partea bazilară a osului occipital alcătuind sincondroza sfeno-occipitală.

Vedere laterală

Segmentele laterale prezintă lingula sfenoidală şi porţiunea incipientă a şanţului carotidian. Faţa anterioară prezintă trei zone: mediană, intermediară şi laterală. Zona mediană este creasta osului sfenoid.

În migrene, pacienții se pot plânge că totul înotă înaintea ochilor lor și apoi capul lor începe să doară. De remarcat, de asemenea, halucinații în câmpul lateral de vizualizare. O persoană poate vedea viziuni trecătoare cel mai adesea dintr-o parte. De exemplu, i se poate părea că un mouse a alergat sau cineva a trecut. Dovada unor astfel de halucinații cu privire la prezența unei tulburări psihice.

Aceasta se articulează cu lama perpendiculară a osului etmoid şi intră în alcătuirea septului nazal. La nivelul zonei mediene se poate identifica apertura sinusului sfenoidal.

Zona laterală se articulează cu faţa anterioară a labirintului etmoidal alcătuind jocnţiunea sfenoetmoidală. Faţa inferioară prezintă tot trei zone: mediană, intermediară şi laterală.

antimoniu pentru vedere paxil și viziune

Zona mediană se articulează cu vomerul, realizând canalul sfenovomerian median ce se continuă cu creasta sfenoidală alcătuind rostrumul osului sfenoid.